Descopera Vrancea

Înapoi
imagine de fundal

Turism

Călătorule,

Dacă dorești să vizitezi minunatele meleaguri ale Vrancei, pentru a cunoaște valoroasele ei tradiţii şi meşteşuguri populare și pentru a fi copleșit de frumusețea acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu, te invităm să faci un popas pe plaiurile unde s-a născut Miorița!

Vrancea are un peisaj pitoresc, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe aparte: Parcul Natural Putna Vrancea, Cascada Putnei, Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Focul Viu de la Andreiaşu de Jos, Căldările Zăbalei, Cascada Mișina de la Nistorești, Lacul Negru din Cheile Nărujei, Groapa cu Pini de la Tulnici, Muntele Goru. Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilibrată a tuturor formelor de relief şi cu o specificitate judeţeană dată de existenţa unei depresiuni intra-deluroase înalte, bine irigate de bazinul Putnei cu afluenţii săi.

Mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja, sau Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Cîmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bîrseşti, vorbesc despre istoria și legendele acestui ţinut.

Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea meşteşugurilor populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, prelucrarea artistică a răchitei și papurei la Suraia.

Călătorule, în drumul tău vei întâlni de multe ori costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcţie de vârstă, ornamentat discret, dar de efect, purtat cu mândrie şi eleganţă de localnici, ilustrând convingător continuitatea şi unitatea cultural-etnografică a poporului nostru.

Județul Vrancea este renumit pentru meşteşugul vinului și pentru că deține excelente soiuri autohtone, reunite într-o salbă de podgorii şi crame renumite: Coteşti, Jariştea, Odobeşti şi Panciu, cu al său vestit vin spumant,  aflate pe “Drumul Podgoriilor Vrâncene”.

Vrâncenii ştiu să muncească, dar şi să se bucure în zilele de sărbatoare, cel mai bun prilej fiind culesul viilor. În luna octombrie a fiecărui an, vrâncenii îşi primesc oaspeţii la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului “Bachus”, cel mai important eveniment de profil din România, ocazie numai bună de a gusta câte un pocal din vinurile vrâncene alese.

Ajunși în municipiul Focșani, puteți să vă rezervaţi un loc în loja Teatrului Municipal “Mr. Gh. Pastia”, la Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” sau la Ansamblul folcloric “Ţara Vrancei”, pentru a urmări un spectacol de teatru, un concert cameral sau un spectacol folcloric, pentru a vă întregi imaginea culturală şi istorică despre Vrancea de astăzi.

 

Frumusețea și unicitatea peisajelor

Județul Vrancea se remarcă prin faptul că are o varietate de forme de relief, care se pretează pentru diverse activităţi turistice:

– Zona de câmpie – Valea Siretului, cu unele porţiuni de luncă prezervând un habitat natural bine conservat, propice unei faune diverse şi atractive pentru iubitorii de păsări sălbatice;

– Zona dealurilor externe se caracterizează prin suprafeţe extinse de podgorii nobile şi renumite, turiştii fiind invitați să vizitezea cramele Panciu şi Odobeşti.

– Zona dealurilor înalte estice încă mai prezintă arii de pădure seculară, relativ bine conservate (Pădurea Dălhăuți) şi oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât şi pentru depresiunile interne;

– Depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei) cuprind zonele turistice cu cel mai ridicat potenţial din judeţ şi se desfăşoară pe albiile de râu, oferind o multitudine de puncte de observare pitoreşti, care necesită amenajare;

Zona montană a judeţului este caracterizată de o împădurire abundentă, unii geografi caracterizând aceste zone ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munţii se desfăşoară în etaje, oferind un amfiteatru pitoresc bine observabil din majoritatea punctelor depresiunilor intradeluroase – probabil cel mai atractiv punct de observaţie situându-se pe drumul care leagă Lepşa de Soveja. Peisajul natural al zonei este reliefat de Munţii Vrancei, cu o înălţime medie de 1.500m: cu toate că vârful cel mai înalt este Goru (1.785 m), Vârful Lăcăuți cu staţia sa meteorologică este cel mai cunoscut şi vizitat.

Parcul Natural Putna Vrancea cuprinde 41,32%  din suprafaţa montană a judeţului, având o suprafaţă de 38.204 ha. Acest parc se caracterizează prin prezenţa unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, ideale pentru carnivorele mari, fiind al doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).

Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaţilor de vânătoare un fond cinegetic bogat. De remarcat este și calitatea ridicată a aerului, care se adaugă specificului natural al judeţului, ducând la apariţia unor zone cu o calitate terapeutică ridicată, cum ar fi bine cunoscuta zonă Soveja.

 

Patrimoniu cultural valoros: mausoleele eroilor și vechile biserici din lemn

Judeţul Vrancea se remarcă printr-o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee şi vestigii.

Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici s-au desfăşurat luptele eroice din vara anului 1917, dovadă fiind impresionantele Mausoleele  de la Mărăști, Mărăşeşti, Soveja și Focșani, de pe Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial.

Casa memorială Alexandru Vlahuţă din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni și Casa memorială Moş Ion Roată de la Cîmpuri constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală, şi constituie importante atracţii turistice ale judeţului.

Un element distinctiv pentru județul nostru sunt bisericile din lemn, printre puţinele valori originale din Ţara Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcaşele vechi de sute de ani ascund comori ale artei româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare deschise, clopotniţe deschise în partea superioară.

 

Trasee cultural artistice

Pe teritoriul judeţului Vrancea sunt organizate trasee cultural artistice, concepute astfel încât să valorifice şi să promoveze potenţialul turistic, şi anume patrimoniul cultural, precum şi tradiţiile locale, astfel:

I. AŞEZĂRI MONAHALE DIN JUDEŢUL VRANCEA

Traseu: E85 Bucureşti – Râmnicu Sărat –Focşani, traseul cuprinde obiectivele:

  1. Mănăstirea Rogozu, com. Slobozia Bradului, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06557datare inc. sec XIX;
  2. Mănăstirea Recea, sat Cândeşti, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VNII-m-B-06501, datare 1802-1804;
  3. Mănăstirea Vărzăreşti, sat Palanca, com.Urecheşti, monument istoric, cod LMI VNII-a-B-06542, datare 1644-1890;
  4. Mănăstirea Coteşti, com Coteşti monument istoric cod LMI VN-II-a-A-06504, datare 1720;
  5. Mănăstirea Dălhăuţi, com Cârligele monument istoric, cod LMI VN-II-a-B-20832, sec XIX;
  6. Biserica fostei Mănăstiri Mera, com. Mera monument istoric, cod LMI VN-II-a-A-06519, sec 1685.

 

II. DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI ROMÂNE DIN 1917

Traseu principal: E85 Bucureşti-Focşani-Bacău.

  1. Mausoleul Eroilor Focşani, cartier Sud monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06512, datare 1926;
  2. Statuia Victoriei, Tişiţa, monument istoric, cod LMI VN-III-m-A-06586, datare 1934;
  3. Mausoleul Eroilor Mărăşeşti, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06631, datare 1923-1924, 1936-1938;
  4. Mausoleul Eroilor Mărăşti, sat Mărăşti, com Răcoasa, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06632, datare 1928;
  5. Mausoleul Eroilor Soveja, sat Dragosloveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06619, datare 1929.

 

III. DRUMUL VINULUI VRANCEA

Traseu principal: Focşani-Odobeşti-Tifeşti-Panciu.

  1. Beciul Domnesc Odobeşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06525, datare sec. XVI, proprietate privată VINCON SA;
  2. Beciul Domnesc Panciu, monument istoric, VN-II-m-A-06545, datare sec XVIII, proprietate privată SC VERITAS SA.

 

IV. BISERICI DE LEMN DIN VRANCEA

A. Biserici din podgorie

  1. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului sat Mănăstioara, com Fiţioneşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06517, datare secol XVIII;
  2. Biserica de lemn Sf Ioan Botezătorul sat Chiţcani, com. Moviliţa, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06503, datare secol XVII;
  3. Biserica de lemn Sf Nicolae com. Străoane, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06559, datare secol XVII.

B. Biserici din Vrancea arhaică

  1. Biserica de lemn Sf Nicolae sat Prisaca, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06554, datare secol XVIII;
  2. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06563, datare secol 1772-1773;
  3. Biserica de lemn Sf Nicolae, com. Nistoreşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06524, datare secol XVIII;
  4. Schitul Valea Neagră, sat Valea Neagră, com Nistoreşti, monument istoric cod LMIVN-II-a-A-06562, datare 1755-1757;
  5. Biserica de lemn Sf Nicolae, com Vrâncioaia, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06571, datare 1783.

C. Biserici din Vrancea de Nord

  1. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com Rugineşti, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06556, datare sec XVII;
  2. Biserica de lemn Sf Nicolae, sat Angheleşti, com Rugineşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06495, datare 1757-1758;
  3. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Largăşeni, comuna Corbiţa, monument istoric cod LMI VN-II-m-A-06513, datare 1760.

 

V. OBIECTIVE CULTURALE CU POTENŢIAL TURISTIC

  1. Casa memorială Alexandru Vlahuţă, sat Dragosloveni, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06618, datare sec. XIX;
  2. Casa memorială Moş Ion Roată, sat Gura Văii, com. Câmpuri, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06624, datare sec XIX.