Conform datelor Recensământului populației și locuințelor din anul 2022, la 1 decembrie 2021 populatia rezidentă în județul Vrancea este de 335.312 persoane.

Orașele:

• Focșani (municipiu – reședință de județ –  66.719 locuitori)
• Adjud (municipiu – 15.178  locuitori)
• Mărăşeşti – 11.314  locuitori
• Panciu – 6.921 locuitori
• Odobeşti – 9.423 locuitori

Rata șomajului în luna iulie 2022: 3,7%

Judeţul Vrancea are o industrie diversificată, bazată pe condiţiile specifice şi resursele naturale şi de mediu existente în judeţ. Economia județului Vrancea este caracterizată de varietatea resurselor locale existente care pot fi atrase în activitățile economice și de tradiția în prelucrarea acestora.

Numărul agenților economici activi în anul 2021 era de 8.161, repartizați în domenii diverse: confecţii, industrie, servicii, comerţ, mecanică fină, şcoli de şoferi, farmacii, agricultură, silvicultură și pescuit.

Din datele prezentate de catre Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vrancea, economia județului este într-o creștere lenta, dar sigura, in ultimii ani. În anul 2019 au fost înregistrate 1525 de entități comerciale noi, în timp ce in anul 2016 au fost 1099, înregistrându-se o creștere de peste 30%. De asemenea, datele statistice arată și o scădere a firmelor dizolvate, radiate sau care au intrat în insolvență, comparativ cu anii precedenti.

Topul celor 10 exportatori din Vrancea, raportat la anul 2019,potrivit Camereri de Comert și Industrie: Pandora Prod, Artifex, Incom Vranco, Sorste, Simiz Fashion, Texdata, Speidel România, Vrancart, Roșca Conf, Ipromet.

Cele mai importante domenii de activitate din judet sunt:

INDUSTRIE:

• Prelucrarea si conservarea carnii;
• Fabricarea painii, a prajiturilor si produselor proaspete de patiserie;
• Fabricarea vinurilor din struguri (Suprafaţa viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile);
• Fabricarea de articole confectionate din textile;
• Taierea si rindeluirea lemnului;
• Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton;
• Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic;
• Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;
• Fabricarea uneltelor;
• Fabricarea mobilei.

AGRICULTURA:

• Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase;
• Cultivarea strugurilor;
• Cresterea porcinelor;
• Cresterea pasarilor;
• Exploatarea forestiera.

Suprafaţa agricolă reprezintă peste 52% din totalul suprafeţei judeţului, din care terenul arabil reprezintă 58,06%, drept pentru care aceasta zona este ideala pentru investitii in agricultura si cresterea animalelor.

CONSTRUCTII:

• Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale;
• Lucrari de tamplarie si dulgherie.

SERVICII:

• Captarea, tratarea si distributia apei;
• Colectarea deseurilor nepericuloase;
• Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori;
• Activitati ale agentiilor de publicitate.

COMERT:

• Comert cu autoturisme si autovehicule usoare;
• Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile;
• Comert cu ridicata al bauturilor.

Viticultura

Judeţul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei, iar viticultura reprezintă un important sector economic. Suprafaţa viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile.

Podgoria Panciu, cu o suprafaţă de peste 8.100 h,a a fost şi rămâne o permanentă atracţie pentru cei doritori să cunoască frumuseţile acestor locuri. În trecut, renumele podgoriei îl făceau vinurile obţinute din soiuri tradiţionale, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească neagră, Fetească albă şi Fetească neagră. Ulterior, au cucerit teren şi altele: Fetească regală, Riesling Italian, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, care au permis obţinerea unor vinuri cu denumire de origine controlată şi apariţia vinurilor spumante, care au ridicat faima podgoriei.

Podgoria Odobeşti, cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 ha, este cea mai veche podgorie din ţara noastră, fiind considerată podgorie dacică. Profilată pe producerea de vinuri şi în mod deosebit a celor albe, în podgoria Odobeşti se cultivă o mare varietate de soiuri. Dintre cele de origine locală existente încă în cultură sunt Galbena de Odobeşti, iar pe suprafeţe mai restrânse soiurile Plăvaie şi Mustoasă. Dintre soiurile româneşti mai sunt întâlnite Feteasca Albă, Feteasca Regală şi Sârbă, iar din cele străine se cultivă pe suprafeţe relativ mari Aligote, Riesling Italian şi Muscat Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este reprezentată de Băbească Neagră şi Pinot Noir. Podgoria prezintă condiţii favorabile şi pentru producerea strugurilor de masă, din al căror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas, Coarnă, Muscat Hamburg şi Cinsaut.

Podgoria Coteşti constituie o continuare a plantaţiilor viticole din podgoria Odobeşti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate şi cuprinde centrele viticole Coteşti, Tâmboiești, Cîrligele şi Vârteșcoiu.

În toate aceste centre viticole există areale de producere a vinurilor albe şi roşii de consum curent din soiurile Fetească regală, Aligote, Băbească neagră. Vinurile de calitate superioară se obţin din soiurile: Fetească albă, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră şi Merlot.

Vrancea, ca judeţ vitivinicol, ocupă la nivel naţional primul loc în funcție de suprafaţa viticolă şi după producţia de struguri şi vin.