Atributii ale consiliului judetean - Consiliul Judetean Vrancea

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 3 iulie 2019, privind CODUL ADMINISTRATIV

(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. (art.107)

Potrivit art.173 alin.(1) Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a)atribuţii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean;

b)atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

c)atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al judeţului;

d)atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes judeţean;

e)atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern;

f)alte atribuţii prevăzute de lege.

(2)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul judeţean:

a)alege din rândul consilierilor judeţeni 2 vicepreşedinţi, la propunerea preşedintelui sau a consilierilor judeţeni;

b)hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii;

c)aprobă, în condiţiile legii, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate al consiliului judeţean, precum şi ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean;

d)exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi sau regii autonome, în condiţiile legii.

(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), consiliul judeţean:

a)aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Dispoziţiile art. 129 alin. (4) se aplică în mod corespunzător;

b)aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

c)stabileşte şi aprobă impozite şi taxe, în condiţiile legii;

d)adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului sau din proprie iniţiativă, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti şi municipale interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

e)stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;

f)aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

(4)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul judeţean:

a)hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile prezentului cod;

b)hotărăşte vânzarea, darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;

c)atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

(5)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:

a)educaţia;

b)serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;

c)sănătatea;

d)cultura;

e)tineretul;

f)sportul;

g)ordinea publică;

h)situaţiile de urgenţă;

i)protecţia şi refacerea mediului;

j)conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;

k)evidenţa persoanelor;

l)podurile şi drumurile publice;

m)serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean;

n)turism;

o)dezvoltare rurală;

p)dezvoltare economică;

q)alte servicii publice stabilite prin lege.

(6)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean:

a)sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

b)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

c)acordă asistenţă tehnică în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.

(7)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), consiliul judeţean:

a)hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

b)hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

c)hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(8)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d), consiliul judeţean:

a)poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de administrare, lucrările şi fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea şi funcţionarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea autorităţi sau instituţii publice a căror activitate prezintă un interes judeţean. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea judeţului;

b)poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituţiei sau autorităţii publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare şi întreţinere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creşterii nivelului de atractivitate turistică a unităţii administrativ-teritoriale, cu condiţia ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spaţiile astfel îmbunătăţite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea judeţului.

Consiliul judeţean aprobă statutul unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre care se poate modifica şi completa, în funcţie de modificările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora. Acesta cuprinde date şi elemente specifice prin care unitatea administrativ-teritorială se distinge în raport cu alte unităţi similar.(art.104)

LEGE Nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România

– consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, adoptă hotărâri în aplicarea hotărârilor consiliilor pentru dezvoltare regională, în termen de maximum 60 de zile de la primirea comunicării privind cuantumul contribuţiilor anuale. (art. 7 alin. (4)).

– consiliile judeţene prevăd în bugetele anuale proprii sumele reprezentând contribuţiile financiare ale acestora (art. 7 alin.(3)).

– consiliile judeţene asigură spaţii adecvate sediile agenţiilor pentru dezvoltare regională şi ale birourilor acestora. (art. 8 alin. (4)).

ORDONANŢA nr. 63 din 29 august 2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri

Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru sate, localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, staţiuni balneoclimaterice şi staţiuni turistice se face prin lege.
Atribuirea sau schimbarea de denumiri se face de către:
– consiliile judeţene, prin hotărâre, pentru instituţiile publice şi obiectivele de interes judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză; (art. 2 lit. c)
– consiliile judeţene, asigură ţinerea evidenţei obiectivelor prevăzute de lege situate în raza lor de competenţă; (art. 6 alin. (3))

HOTĂRÂRE nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice

Art. 1 Se aprobă Criteriile de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

HOTĂRÂRE nr. 753 din 18 iulie 2002 privind unele măsuri în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală

În funcţie de necesităţi, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotărâre a consiliului local, se pot înfiinţa şi servicii publice de gospodărie comunală având ca obiect activităţile de turism, astfel cum acestea sunt prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN, aprobată prin Ordinul nr.925/2017.

LEGEA nr. 143 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale

-orice modificare a modului de organizare şi funcţionare a aşezămintelor culturale, instituţii publice, se aprobă prin actul autorităţii administraţiei publice centrale, respectiv prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, adoptată cu votul a două treimi din numărul total de consilieri. (art. 6 alin. (2))

– în subordinea consiliului judeţean, la nivelul fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cel puţin un aşezământ cultural, instituţie publică, care poate sprijini metodologic activitatea aşezămintelor culturale la nivel comunal. (art. 8).

LEGE Nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice

– Consiliile judeţene pot declara, prin hotărâre, monumentele istorice care îndeplinesc condiţiile legii ca fiind de interes public local. (art. 8 alin. (3))

– Consiliile judeţene pot acoperii parţial sau integral, după caz, costul de intervenţie asupra monumentelor istorice (art. 38 alin. (2))

– Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

a) cooperează cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, comunicând toate informaţiile referitoare la monumentele istorice aflate în teritoriul lor de competenţă; facilitează comunicarea dintre direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi consiliile locale ale oraşelor şi comunelor din teritoriul judeţului, respectiv ale sectoarelor în cazul municipiului Bucureşti;
b) iniţiază, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică în vederea protejării monumentelor istorice, în situaţiile şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege;
c) sprijină şi îndrumă activitatea consiliilor locale ale comunelor sau ale oraşelor, care nu au organizate servicii în domeniu sau posturi specializate în aparatul propriu pentru protejarea monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice din grupa B şi aflate pe teritoriul administrativ al acestora;
d) eliberează autorizaţii de construire sau de desfiinţare pentru monumente istorice şi pentru imobile aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate, numai pe baza şi în condiţiile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz. (art. 48).

Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Consiliile județene administrează drumurile județene. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective. (art.22)

Indicatoarele de semnalizare a trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată se realizează de către administratorul drumului, cu avizul administratorului căii ferate şi al poliţiei rutiere. (Art.31 (1))

În funcţie de programele de transport aprobate de autorităţile competente, drumurile publice vor fi prevăzute, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale, cu staţii amenajate în afara platformei drumului, pentru oprirea vehiculelor care efectuează transport de persoane. (Art.35 (1)

Art.37 (3)După finalizarea variantelor ocolitoare ale localităţilor, sectoarele de drumuri naţionale incluzând şi lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, situate în intravilanul localităţilor respective vor fi trecute prin hotărâre a Guvernului în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află, după caz.

(4)În termen de 15 zile de la publicarea hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (3), în Monitorul Oficial al României, Partea I, consiliile judeţene sau, după caz, unităţile administrativ – teritoriale locale sunt obligate să preia drumurile menţionate la alin. (3) prin proces-verbal de predare-preluare.

(5)În cazurile în care consiliile judeţene sau unităţile administrativ-teritoriale refuză preluarea drumurilor prevăzute la alin. (3), predarea operează de drept, cu toate obligaţiile legale care decurg din aceasta.

Art.41 (22)Tarifele suplimentare de utilizare a drumurilor calculate în funcţie de masa totală, de masele pe axe, de dimensiunile rezultate la transport, de categoria drumului şi de lungimea traseului care urmează să fie parcurşi și excepţiile de la plata acestora se stabilesc de administratorii drumurilor publice şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor judeţene, pentru drumurile de interes judeţean;

Art.46 (2)Condiţiile privind emiterea acordului prealabil, a autorizaţiei de amplasare şi/sau de acces în zona drumului public, a încheierii contractului pentru utilizare şi acces în zona drumului public, precum şi condiţiile privind amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumului, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere se stabilesc prin norme specifice aprobate prin hotărâre a consiliului judeţean, cu respectarea legislaţiei în vigoare, pentru drumurile de interes judeţean.

Art.47 Administratorul drumului, în funcţie de volumul de trafic generat şi domeniul de activitate al agenţilor economici care utilizează zona drumului public, stabileşte tarife pentru utilizarea şi accesul în zona drumului şi excepţiile de la plata acestora, care se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru drumurile de interes judeţean.

HOTĂRÂRE nr. 36 din 29 ianuarie 1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice

Administrarea drumurilor publice se face, potrivit legii, de către:

– Ministerul Transporturilor, pentru autostrăzi şi drumuri naţionale;

– consiliile judeţene şi consiliile locale, pentru drumurile judeţene, comunale şi străzi.

Art. 3 Constituie contravenţii la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni:

tăierea, distrugerea sau vătămarea arborilor, pomilor, arbuştilor sau a puieţilor, din spaţiul de siguranţă a drumurilor, din zona mediană a autostrăzilor, de pe perdelele de protecţie sau de pe alte terenuri aferente drumurilor, fără aprobarea administraţiei drumului;

17.neexecutarea de către beneficiari, în termenul stabilit de administraţia drumului şi în condiţii tehnice corespunzătoare, a reparării drumului şi a accesoriilor sale degradate datorită unor vicii de execuţie ori a exploatării necorespunzătoare a construcţiilor sau a instalaţiilor amplasate în zona drumului;

27.neexecutarea la timp a întreţinerii şi reparării căilor de acces, a construcţiilor şi instalaţiilor autorizate în zona drumurilor publice, periclitând starea drumului sau siguranţa circulaţiei;

Art.7 Contravenţiile prevăzute la art. 4 se constată si de reprezentanti ai consiliului judetean.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

– Consiliul județean are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului aflat în raza sa de competenţă. În acest scop, operatorii economici sau instituţiile care deţin imobile, instalaţii şi/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, în termen de 15 zile, informaţiile necesare în acţiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a localităţii în cauză.( art.5 alin.2)

-Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii (art.21).

-Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În vederea transpunerii coerente şi uniforme a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate la nivelul localităţilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale. (art.22 alin.1).

– Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură:

a)preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal, precum şi a investiţiilor prioritare de interes naţional, regional sau judeţean, în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ;

b)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean;

c)avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului, conform anexei nr. 1.

d)sprijin metodologic şi tehnic pentru autorităţile administraţiei publice locale în cadrul procesului de identificare, monitorizare şi organizare a aşezărilor informale. ( art.22 alin.2)

– În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale. ( art.22 alin.3)

– Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef, asigură organizarea şi funcţionarea unei comisii pentru coordonarea implementării măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din aşezările informale, sprijinul metodologic şi operaţional pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor şi implementării acţiunilor stabilite la nivel local.(art.22 ¹alin.1)

– Componenţa nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte în baza propunerilor preşedintelui consiliului judeţean şi ale entităţilor ai căror reprezentanţi fac parte din comisie şi se aprobă, împreună cu regulamentul de organizare şi funcţionare, de consiliul judeţean. (art.22 ¹alin.3)

-Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei. (art.23 )

-Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene, se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane juridice ori fizice din ţară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare. (art.52 )

HOTĂRÂRE nr. 426 din 27 mai 2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale

Art. 3

În situaţia în care, datorită nevoilor specifice şi situaţiilor particulare ale beneficiarilor de servicii sociale, costurile necesare furnizării serviciului respectiv depăşesc nivelul prevăzut de standardul de cost, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor alocă sumele necesare din venituri proprii sau din alte surse atrase, în condiţiile legii.

HOTĂRÂRE Nr. 412 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale

Consiliul județean înființează prin hotărâre unitățile de asistență medico-sociale ca instituții rezidențiale prin reorganizarea unor unităţi sanitare, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Administraţiei Publice. (art.2 alin.1)

Prin hotărârea de înfiinţare a unităţii de asistenţă medico-socială adoptată de consiliul judeţean, se vor aproba regulamentul de organizare şi funcţionare, structura organizatorică, precum şi numărul de personal ale acesteia.(art.2 alin.2)

Bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor de asistenţă medico-sociale se aprobă de către consiliul judeţean cu avizul casei de asigurări de sănătate judeţene, în condiţiile legii. (art.7 alin .1)

Consiliul județean stabilește prin hotărâre contribuțiile personale ale beneficiarilor, în condițiile legii. (art.8 lit.b)

ORDIN nr. 1985 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale special

Consiliul județean finanțează posturile în cadrul SEOSP și COSP prin CJRAE/CMBRAE. (art.9 alin.8).

Protocolul de colaborare dintre Consiliul judeţean, DSP şi ISJ/ISMB, încheiat pentru implementarea prezentului ordin, cuprinde procedurile speciale pentru evaluarea medicală şi psihologică a copiilor nedeplasabili. (art.41 alin.1)

Protocolul de colaborare dintre Consiliul judeţean, DSP şi ISJ/ISMB cuprinde procedurile speciale pentru evaluarea educaţională şi orientarea şcolară/profesională a copiilor nedeplasabili. (art.41 alin.3)

Consiliul județean , în urma informării realizate de președintele COSP, va propune sancționare membrilor COSP care absentează de la ședințe de două ori consecutive, fără motive temeinice. (art.89 alin.5)

Consiliul judeţean/local de sector suportă cheltuielile de organizare a sesiunilor menţionate la alin. (2) şi (4). ISJ/ISMB suportă cheltuielile de organizare a sesiunilor menţionate la alin. (6). (art.97 alin.8).

Consiliul județean/local de sector asigură formarea continuă a personalului SPAS cu privire la aplicarea prevederilor prezentului ordin şi domeniul protecţiei drepturilor copilului cu dizabilităţi şi/sau CES ( art.98 alin. (1)).

Consiliul județean/local de sector, DSP şi ISJ/ISMB vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin (art. 99 alin (1)).

Consiliul județean/local de sector, DSP şi ISJ/ISMB încheie un protocol de colaborare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin(art. 99 alin (2))

ORDONANŢĂ Nr. 70 din 29 august 2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile sanitare publice de interes judeţean sunt parte integrantă a domeniului public al judeţelor, comunelor, oraşelor şi municipiilor şi se dau în administrarea unităţilor sanitare publice prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii. (art.1 alin.1)

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea spitalele clinice şi spitalele universitare sunt parte integrantă a domeniului public al judeţelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi se dau în administrarea unităţilor sanitare respective prin hotărâre a consiliului judeţean, municipal sau local al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Consiliile judeţene nu pot percepe taxe şi chirii asupra terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea spitalele clinice şi spitalele universitare.( art.1 alin.5)

Aprobarea structurii organizatorice a unităţilor sanitare publice cu personalitate juridică se realizează cu avizul consiliilor judeţene . ( art.2 alin. 2)

Consiliile judeţene pot înfiinţa, cu avizul Ministerului Sănătăţii, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, unităţi de asistenţă medico-socială, prin reorganizarea unor unităţi sanitare publice.(art.5 alin.1)

Unităţile de asistenţă medico-socială înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale din comune, precum şi cele înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale din oraşele care au mai puţin de 5.000 de locuitori trec în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor judeţene, dacă consiliile locale respective nu hotărăsc altfel. (art.5 alin.6)

Pentru asigurarea finanţării, unităţile de asistenţă medico-socială înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale din oraşe cu peste 5.000 de locuitori pot trece în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor judeţene, dacă consiliile locale respective şi consiliile judeţene hotărăsc de comun acord acest lucru. (art.5 alin.6¹)

Pentru susţinerea cheltuielilor pe care le implică preluarea de către consiliile judeţene a centrelor medico-sociale, la propunerea consiliilor judeţene şi a prefectului din judeţele respective, Ministerul Finanţelor Publice va promova până la data de 15 aprilie 2007 o hotărâre a Guvernului prin care se vor aloca fondurile necesare pentru anul 2007.(art.5 alin.7)

Consiliile judeţene îşi vor realiza prevederi bugetare care să permită finanţarea necesară pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii în centrele medico-sociale preluate.(art.5 alin.8).

LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap^, Republicată

Art.5 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap – organul de specialitate fără personalitate juridică în subordinea consiliilor judeţene, ale cărei atribuţii principale sunt stabilite lege;

Art. 17 (1)Finanţarea învăţământului special şi special integrat se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

Art. 21 (1)Autorităţile competente ale administraţiei publice au obligaţia să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber.

(2)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură, sport şi turism, autorităţile administraţiei publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:

a)să sprijine participarea persoanelor cu handicap şi a familiilor acestora la manifestări culturale, sportive şi turistice;

b)să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestări şi activităţi culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;

c)să asigure condiţii pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap;

d)să sprijine activitatea organizaţiilor sportive ale persoanelor cu handicap.

(3)Copilul cu handicap, precum şi persoana care îl însoţeşte beneficiază de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive.

Art.22 Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi societăţile comerciale ce deţin licenţă de traseu au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap:

a)să achiziţioneze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dotate inclusiv cu sisteme de avertizare audio şi video;

b)să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaţie, în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce priveşte dotarea acestora cu sisteme de avertizare audio şi video;

c)să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoane juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.

Art.23 Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.

Legitimaţia pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă este valabilă pe întregul teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, şi este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, costurile fiind suportate din bugetele judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art.51 Centrele de zi şi centrele rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, astfel:

a)în subordinea consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;

Art. 93 (1) La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se vor înfiinţa, pe lângă direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.

(2) Înfiinţarea, precum şi modul de organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean.

Art.97 În scopul finanţării programelor de interes naţional prevăzute la art. 96 alin. (1), Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate aloca fonduri din bugetul propriu:

a)serviciilor publice de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

b)organismelor private autorizate, potrivit legii.

(4)Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe bază de convenţii încheiate cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.

(5)Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa proiecte din cadrul programelor de interes naţional ce urmează să fie realizate, pe bază de convenţie, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.

Art.100 Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei următoarele fapte:

b)nerespectarea de către comisiile de evaluare a prevederilor art. 89 alin. (1) şi (4);

e)nerespectarea de către consiliile judeţene a prevederilor art. 85 alin. (5).

LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011 Legea asistenţei sociale

Consiliile județene aprobă prin hotărâre programe de acţiune comunitară destinate prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială. (art.35 alin.2)

ART. 112

(1) Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.

(3) În domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:

a) elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile locale identificate, strategia judeţeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu şi lung, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor şi răspund de aplicarea acesteia;
b) în urma consultării furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor elaborează planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean care cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat şi sursele de finanţare;
c) iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;

*) O.U.G. 32/2020 art. XV:

(1)În aplicarea prevederilor art. 4 alin. (4) lit. d) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi a prevederilor art. 28, 58 şi art. 112 alin. (3) lit. c) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale pot dispune următoarele măsuri:

a)contractarea sau angajarea unor specialişti definiţi de art. 121 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea serviciilor de asistenţă socială, consiliere psihologică, consiliere juridică, acordate prin telefon sau prin alte mijloace electronice;

b) identificarea de spaţii pentru izolarea persoanelor fără adăpost, în situaţia în care în adăposturile existente nu pot fi implementate regulile de prevenire a infecţiei cu coronavirusul SARS-CoV-2, în special cele referitoare la păstrarea distanţei sociale minime prevăzute;

c)încheierea de contracte de voluntariat pentru implementarea serviciilor de sprijin acordate persoanelor izolate la domiciliu sau celor care au restricţii de deplasare.

(2)Activităţile prevăzute la alin. (1) se finanţează din bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi de la bugetul de stat.

ART. 113 (1) În aplicarea atribuţiilor prevăzute la art. 112 autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează structuri specializate denumite servicii publice de asistenţă socială şi organizează, în aparatul de specialitate al consiliului judeţean/al primarului, compartimentul responsabil de contractarea serviciilor sociale.

Consiliul județean aprobă prin hotărâre Regulamentul , organigrama şi statul de funcţii al serviciilor publice de asistență socială.(art.113 alin.5)

ART. 114 (1) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:

a) prin serviciile publice de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. f), h) şi i) pentru beneficiile de asistenţă socială asigurate din bugetul propriu, stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, şi, după caz, a celor prevăzute în legile speciale şi pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-o) şi lit. s) în ceea ce priveşte acordarea şi administrarea serviciilor sociale;
b) prin compartimentul prevăzut la art. 113 alin. (1), pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).

(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1) autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor realizează:

a) coordonarea înfiinţării şi organizării serviciilor sociale, în concordanţă cu nevoile şi situaţiile de dificultate identificate, pentru a se realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeţului;
b) acordarea de sprijin autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor de pe raza teritorială a judeţului, în scopul planificării, dezvoltării şi organizării serviciilor sociale de interes local;
c) înfiinţarea şi administrarea bazei de date referitoare la toţi furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale de la nivel judeţean.

Art.117 alin. (2) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) se dezbat şi se avizează de către Comisiile judeţene de incluziune socială şi a municipiului Bucureşti, anterior aprobării lor prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art.118 alin. (3) Planurile anuale de acţiune elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, anterior aprobării acestora prin hotărâre a consiliului local, se transmit pentru consultare consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(4) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi/sau finanţate de consiliile judeţene, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, anterior supunerii acestora spre aprobare prin hotărâre a consiliului judeţean/consiliului local al sectorului/consiliului general al capitalei, se transmit pentru consultare comisiilor teritoriale de incluziune socială.

Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea celor alocate din bugetul de stat. (art.135 alin. 2)

Legea nr.481/2004 privind protectia civila

Art. 25 Consiliile judeţene au următoarele atribuţii principale:

a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;
g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.

Consiliile judeţene ale judeţelor în care funcţionează centrele de pregătire zonală pentru pregătirea specifică protecţiei civile vor pune la dispoziţie acestora terenul, clădirile, precum şi cheltuielile de întreţinere aferente acestora. (art. 73 alin. 2)

LEGE Nr. 477 din 12 noiembrie 2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare

Art. 47

Consiliile judeţene îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) transmit Administraţiei Naţionale propuneri privind asigurarea consumului şi a protecţiei populaţiei, precum şi a nevoilor pentru buna funcţionare a operatorilor economici din profil teritorial, în situaţia de mobilizare sau de război, pentru a fi incluse în planul de mobilizare;
b) iau măsuri şi creează condiţii de realizare prioritară a obiectivelor stabilite în planul de mobilizare, îndrumând operatorii economici pentru îndeplinirea programelor economice prin utilizarea în regim de urgenţă a capacităţilor existente în starea de mobilizare şi de război;
c) propun includerea din timp de pace a obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de investiţii proprii şi iau măsuri de asigurare a fondurilor necesare realizării acestora cu prioritate;
d) întocmesc programele de aprovizionare a populaţiei judeţului/municipiului Bucureşti/localităţii cu principalele produse alimentare şi industriale raţionalizate, în caz de mobilizare sau de război;
e) asigură prin operatorii economici din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, localurile, cazarmamentul, materialele şi mijloacele de transport necesare formaţiunilor medico-sanitare prevăzute a se înfiinţa în caz de mobilizare sau de război;
f) întocmesc şi actualizează monografiile economico-militare ale judeţului, respectiv ale municipiului Bucureşti, conform instrucţiunilor*) emise în acest scop;
g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul naţional, arhivistic, material şi a altor valori de interes naţional şi organizează în acest scop asigurarea mijloacelor de transport, a spaţiilor de cazare şi de depozitare necesare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastru aprobată prin Legea nr.448/2001

Fondurile necesare pentru dotarea formaţiunilor cu tehnica şi materialele prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 se asigură din bugetul de stat, bugetele locale, precum şi din donaţii sau alte fonduri legal constituite. Art. 8 (1)

Dotarea formaţiunilor cu tehnica necesară pentru îndeplinirea misiunilor specifice şi cu mijloace fixe se asigură de Ministerul Apărării Naţionale prin Comandamentul Protecţiei Civile, iar dotarea cu materiale şi obiecte de inventar, de către consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pe al căror teritoriu fiinţează. Art. 8 (2)

Bunurile provenite din donaţii externe sunt scutite de taxe vamale. Art. 8 (3)

Asigurarea materială pentru funcţionarea, pregătirea şi întreţinerea bunurilor materiale din dotarea formaţiunilor se asigură de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pe al căror teritoriu fiinţează. Art. 8 (4)

Bunurile materiale aflate în dotarea formaţiunilor, consumate sau distruse pe timpul intervenţiei, se completează sau se înlocuiesc de consiliile locale sau judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în folosul cărora s-a efectuat intervenţia, pe baza confirmărilor de folosire a acestora, date de şefii formaţiunilor. Art. 8 (5)

Clădirile şi terenurile necesare formaţiunilor pentru funcţionare şi pregătire, precum şi pentru depozitarea tehnicii şi a materialelor din dotare vor fi puse la dispoziţie acestora de către Ministerul Apărării Naţionale, iar acolo unde acest lucru nu este posibil spaţiile necesare vor fi asigurate de consiliile locale sau judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pe al căror teritoriu se organizează şi fiinţează, potrivit anexei nr. 2. Art. 8 (6)

ORDONANŢĂ nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă aprobată de Legea nr. 363/2002

Se înfiinţează serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare servicii de urgenţă, ca structuri specializate în domeniul apărării împotriva incendiilor şi al protecţiei civile, subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.

Serviciile de urgenţă sunt servicii de urgenţă profesioniste şi servicii de urgenţă voluntare.

Art. 19 Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care înfiinţează servicii publice comunitare potrivit prezentei ordonanţe vor prevedea, distinct, în proiectele bugetelor proprii, resursele financiare necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile respective şi vor exercita controlul folosirii acestora conform atribuţiilor legale.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti se asigură atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, astfel:

din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, se finanţează categoriile de cheltuieli reprezentând cheltuielile de personal, drepturile cu caracter social, hrana, medicamentele de uz veterinar şi materialele sanitare pentru animale, materialele şi prestările de servicii cu caracter funcţional, obiectele de inventar de mică valoare sau de scurtă durată, echipamentul, alte cheltuieli, transferurile consolidabile şi neconsolidabile, lucrările de investiţii, achiziţiile de bunuri, dotările independente şi alte cheltuieli de investiţii; Art.20 lit.a)

anual, prin anexă la legea bugetului de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, se alocă bugetelor proprii ale judeţelor sume defalcate pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi gospodărie, pentru reparaţii curente şi reparaţii capitale, precum şi pentru achiziţionarea de cărţi şi publicaţii. Art.20 lit.b)

Din fondurile publice locale, precum şi din cele gestionate în afara bugetului local, autorităţile administraţiei publice locale pot să cofinanţeze şi categoriile de cheltuieli prevăzute la alin. (1) lit. a), cu excepţia cheltuielilor de personal.

Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor – Republicată

Pentru limitarea propagării şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor acestuia, consiliile judeţene, consiliile locale, persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare⁴⁾, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau pe bază contractuală. Art.10

Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi, cu avizul inspectoratelor. Art.10 alin.2)

Potrivit art.15 Consiliul judeţean are următoarele obligaţii principale:

a)aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului, după caz, şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia;

b)instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

c)analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi hotărăşte măsuri de optimizare a acesteia;

d)asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu;

e)prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

f)hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General;

g)sprijină organizatoric, material şi financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;

h)îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege.

Potrivit art.27 alin.(1) Cadrele tehnice personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, din cadrul, consiliilor judeţene şi locale, instituţiilor şi operatorilor economici au/are următoarele obligaţii principale:

a)participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;

b)controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;

c)propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;

d)îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă voluntare sau private, după caz, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;

e)prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

f)răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenţă voluntar sau privat, după caz, precum şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;

g)acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenţă în îndeplinirea atribuţiilor.

(2)Formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, prevăzute la alin. (1), se realizează în centre de formare şi evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaţionale recunoscute la nivel naţional.

Art.30 Începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi amenajări noi, de modificare a celor existente şi/sau schimbarea destinaţiei acestora, precum şi punerea lor în funcţiune se fac numai după obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, după caz.

Pierderea valabilităţii autorizaţiei de securitate la incendiu şi încălcarea gravă a cerinţei securitate la incendiu care impune oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor se comunică la registrul comerţului, prefectului şi instituţiilor publice interesate, în cel mult 48 de ore.

Art. 31 (1) La recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii aferente clădirilor civile cu săli aglomerate, înalte, foarte înalte, din categoria de importanţă excepţională sau deosebită, de producţie şi/sau depozitare cu suprafeţe desfăşurate de peste 5.000 mp şi risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafaţa desfăşurată de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri de parcare pentru autoturisme, clădirilor de turism având capacitatea mai mare de 50 de locuri de cazare, spitalelor, căminelor pentru copii şi bătrâni sau altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligaţi să solicite în scris şi să includă în comisia de recepţie, în calitate de membru, o persoană desemnată de inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.

(2)Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în documentaţia de execuţie fără de care recepţia nu este acceptată.

(3)Obligaţia prevăzută la art. 30 alin. (2) privind autorizaţia de securitate la incendiu trebuie îndeplinită după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor şi remedierea tuturor neconformităţilor.

Art. 45 Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei: neangajarea de către consiliile judeţene sau locale, instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu, prevăzuţi la art. 12 alin. (2), a cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
cu amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei: a)inacţiunea persoanelor fizice şi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe şi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea şi stingerea acestora;

b)neîndeplinirea de către consiliile judeţene, consiliile locale şi persoanele juridice prevăzute la art. 8 a obligaţiei de organizare a colaborării prin convenţii încheiate între părţi;

HOTĂRÂRE nr. 521 din 12 septembrie 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane

– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor colaborează cu consiliile judeţene şi cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asigură:

a) elaborarea de programe pentru realizarea lucrărilor SISDIEBDU, stabilirea priorităţilor, în funcţie de interesul unor

localităţi, şi evaluarea mijloacelor financiare necesare;

b) urmărirea execuţiei lucrărilor SISDIEBDU, controlul şi avizarea acestora, pe faze şi categorii de lucrări;
d) aducerea la cunoştinţa deţinătorilor de imobile a rezultatelor lucrărilor SISDIEBDU privind imobilul, efectuată de cătreprimării, împreună cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, în condiţiile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 7/1996,republicată, cu modificările ulterioare.) accesul specialiştilor pentru executarea lucrărilor; (art. 5)

-Recepţia şi avizarea lucrărilor SISDIEBDU se asigură de consiliile locale şi consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, potrivit anexelor nr. 6 şi 7. (art. 6)

-Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti cuprind sumele repartizate şi comunicate pentrufinanţarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane, în bugetele proprii, la partea de venituri, la capitolul «Subvenţii de la bugetul de stat», subcapitolul «Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar», în baza sumelor aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, la titlul «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice», respectiv la «Transferuri pentru lucrările de cadastru imobiliar.

-Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti înştiinţează consiliile locale cu privire la sumele repartizate şi comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, conform anexei nr. 1. Sumele repartizate şi

comunicate se cuprind în bugetele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, la partea de venituri, la capitolul «Subvenţii de la bugetul de stat», subcapitolul «Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar. (art. 7)

-Pentru fundamentarea necesarului de alocaţii de la bugetul de stat în vederea realizării sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane, se procedează astfel:

a) consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti examinează şi centralizează solicitările primite de la consiliile locale şi transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, până la data de 1 mai a anului în curs pentru anul următor, lista cuprinzând sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane pe localităţi, suprafeţele propuse şi valoarea totală a cheltuielilor, potrivit anexei nr. 1;
b) în baza criteriilor enunţate la art. 9 alin. 2, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului examinează solicitările, stabileşte priorităţile şi centralizează propunerile consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ale consiliilor locale, pe baza cărora prezintă Ministerului Finanţelor Publice estimările proprii, în scopul includerii în proiectul bugetului de stat pentru anul următor, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 2. (Art.8)

-Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti verifică documentaţia primită, acordă viza de control financiar preventiv propriu şi, în limita alocaţiilor trimestriale aprobate şi comunicate, întocmesc lunar, pe consilii locale, decontul justificativ, care se transmite până la data de 5 a fiecărei luni pentru luna precedentă Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în două exemplare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3. Pentru lucrările executate şi recepţionate până pe data de 10 decembrie, deconturile justificative se transmit până la data de 15 decembrie a anului bugetar.

-Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor vira sumele consiliilor locale, care, la primirea sumelor în cont, vor efectua, în termen de 3 zile, plăţile în conturile executanţilor lucrărilor, nominalizaţi în decontul justificativ, verificat şi avizat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

-Sumele prevăzute la alin. 3 se virează de consiliile judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe baza anexelor nr. 1 şi 3 la prezentele norme metodologice, în contul 21.42.02.29 “Venituri ale bugetului local – Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar”, deschis la Trezoreria Statului pe numele unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare.

-Trimestrial, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor analiza şi vor transmite Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor situaţia consiliilor locale care nu au încheiat contracte de execuţie a lucrărilor SISDIEBDU, precum şi situaţia respectării prevederilor din contractele de execuţie. (art. 13)

-În limita plafoanelor aprobate, repartizate şi comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale răspund de utilizarea fondurilor repartizate strict pentru destinaţia aprobată, conform prevederilor legale, respectiv de execuţia sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane.(art. 14)

HOTĂRÂREA nr. 973 din 15 iunie 2004 privind aprobarea Condiţiilor şi a procedurii de vânzare către utilizatori, la cerere, a spaţiilor destinate creaţiei artistice, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea consiliilor judeţene, consiliilor locale ori a altor instituţii sau autorităţi publice ori în patrimoniul regiilor autonome

-Consiliile locale, consiliile judeţene, alte instituţii sau autorităţi publice şi consiliile de administraţie ale regiilor autonome au obligaţia să constituie comisii pentru vânzarea, la cererea utilizatorilor, a spaţiilor destinate creaţiei artistice – ateliere, galerii, studiouri, sedii centrale şi locale ale uniunilor de creatori, precum şi altele asemenea -, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea consiliilor judeţene, consiliilor locale ori a altor instituţii sau autorităţi publice ori în patrimoniul regiilor autonome, după caz, pentru care există încheiate contracte de închiriere şi sunt folosite de artiştii plastici sau de alte categorii de artişti şi oameni de cultură, membri ai uniunilor naţionale de creatori legal constituite în România şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. (art. 1 alin. (1)

ORDINUL nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor

–În cadrul consiliilor judeţene, în funcţie de nivelul riscului de incendiu şi de specificul activităţii, se constituie, după caz, următoarele structuri cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor:

a) compartiment de apărare împotriva incendiilor, compus din două sau mai multe cadre tehnice sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor numit exclusiv pentru această activitate, conform legii;
c) serviciu public voluntar sau privat pentru situaţii de urgenţă. (art. 6 alin. (1))

-Actele de autoritate şi documentele specifice privind apărarea împotriva incendiilor emise de consiliul judeţean sunt:

– hotărârea de aprobare a planului de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului sau municipiului Bucureşti;

– reguli şi dispoziţii specifice de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

– raportul anual de evaluare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

– programe de optimizare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

– hotărâre de înfiinţare a unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă;

– decizia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor. (art. 12)

-În perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeţene din zonele cu risc crescut de incendiu trebuie să elaboreze programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice. (art. 95 alin. (1)).

HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă

Art.1 Se aprobă categoriile de construcţii la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă, sedii ale prefecturilor/consiliilor judeţene .

LEGEA nr. 550 din 14 octombrie 2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local

– în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti sau judeţ, în care există spaţii care cad sub incidenţa prezentei legi, se constituie o comisie pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, denumită în continuare comisie. Comisia se constituie prin dispoziţie a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, şi va fi formată din 5 membri titulari şi 2 – 3 membri supleanţi, dintre care 3 reprezentanţi ai consiliului local sau, după caz, ai consiliului judeţean în a cărui administrare se află spaţiul comercial sau de prestări de servicii ori sub a cărui autoritate se află regia autonomă deţinătoare a spaţiului; desemnarea reprezentanţilor consiliului se face prin vot deschis cu votul a două treimi din numărul consilierilor (art. 6 alin. (1))

– pentru activitatea depusă în cadrul comisiei membrii acesteia au dreptul la o indemnizaţie al cărei cuantum şi condiţii de acordare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau judeţean, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, şi se achită din fondurile realizate din vânzarea spaţiilor comerciale (art. 6 alin. (6)).

HOTĂRÂREA nr. 1341 din 27 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local

– Consiliile locale, consiliile judeţene sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor aproba lista spaţiilor comerciale sau a celor de prestări de servicii proprietate privată a statului, care se află în administrarea consiliului local sau a consiliului judeţean, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit legii prin hotărâre adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. (art.2 alin. (1) şi (2))

– dacă lista nu este întocmită şi supusă aprobării consiliului în termenul legal, aceasta va fi întocmită şi supusă aprobării prin grija viceprimarului sau, după caz, a unuia dintre viceprimari, respectiv a unuia dintre vicepreşedinţii consiliului judeţean, nominalizat de consiliu.

ORDINUL nr. 109/196/5/25/16930/63/540 din 21 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor privind elaborarea programelor de desfacere a mărfurilor prin introducerea sistemului de distribuire către populaţie a principalelor produse alimentare şi nealimentare pe bază de raţii şi cartele, în caz de mobilizare sau de război

-Consiliile locale şi consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti întocmesc din timp de pace Programul de aprovizionare cu produse agroalimentare şi industriale ce urmează a fi distribuite raţionalizat populaţiei, în situaţii deosebite prevăzute de lege, conform prevederilor prezentelor norme, denumit în continuare program de aprovizionare. (anexa 1 art. 3)

– Ordonatorii principali de credite pentru fondurile necesare pentru tipărirea cartelelor sunt consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti. (anexa 1 cap. 2 secţ. 3 art. 12 alin. (2))

-În baza criteriilor stabilite de consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, proprietarii sau deţinătorii de pământ cultivabil, crescătorii de animale, precum şi alte persoane, care obţin prin munca prestată produse ce fac parte din lista celor raţionalizate, nu au dreptul la unele bonuri din cartele. Bonurile se vor anula prin sigla “X” (art. 16)

Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti:
a) în timp de pace:

centralizează de la consiliile locale situaţiile cuprinzând necesarul şi resursele estimate de produse raţionalizate şi le transmite oficiului/biroului de mobilizare pentru a fi incluse în proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale;
după aprobarea planului de mobilizare a economiei naţionale, primeşte indicatorii de la oficiul/biroul de mobilizare şi îi include în programul de aprovizionare; transmite consiliilor locale indicatorii aprobaţi în părţile care le interesează;
solicită concursul şefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale pentru întocmirea programului de aprovizionare la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti şi înmânează documente agenţilor economici, alţii decât cei stabiliţi de consiliile locale, pentru echilibrarea nevoilor de produse necesare populaţiei cu resursele existente. Documentele şi dispoziţiile vor fi avizate de oficiul/biroul de mobilizare;
centralizează propunerile de fonduri băneşti ale consiliilor locale pentru tipărirea cartelelor şi, cu avizul oficiului/biroului de mobilizare, le cuprinde în proiectul bugetului de stat pentru primul an de război;
b) în timp de mobilizare sau de război:
solicită concursul şefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale pentru actualizarea programului de aprovizionare şi punerea acestuia în aplicare;
sprijină consiliile locale în demersurile lor de achiziţie a produselor alimentare şi nealimentare raţionalizate de la persoanele fizice care realizează surplusuri de produse peste necesarul de consum raţionalizat;
adoptă măsuri pentru includerea populaţiei evacuate în programul de aprovizionare a populaţiei judeţului/municipiului Bucureşti;
transmite consiliilor locale trecerea la raţia alimentară de supravieţuire;
supraveghează şi controlează modul în care consiliile locale desfăşoară activitatea de aprovizionare a populaţiei localităţilor/sectoarelor cu produse raţionalizate, având în vedere şi măsurile stabilite de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie;
solicită Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cu avizul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, pentru produsele alimentare raţionalizate, şi Ministerului Economiei şi Comerţului, pentru produsele nealimentare raţionalizate, redistribuirea excedentelor din alte judeţe/municipiul Bucureşti pentru acoperirea nevoilor de produse raţionalizate deficitare; stabileşte împreună cu direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală cantităţile de produse raţionalizate ce pot fi redistribuite la alte judeţe/municipiul Bucureşti din surplusul pe care îl are la dispoziţie. (art. 31 lit. B)

-Consiliile locale şi consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot adopta şi alte măsuri organizatorice necesare pentru derularea activităţii de aprovizionare a populaţiei cu produse raţionalizate. (art. 37 alin. (1)

– Consiliile locale şi consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot adopta şi alte măsuri organizatorice necesare pentru derularea activităţii de aprovizionare a populaţiei cu produse raţionalizate (Art. 37 alin. (1)

ORDINUL nr. 304/385/1018 din 21 iulie 2004 privind aprobarea Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

-Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie publice se înfiinţează prin hotărâri ale consiliilor judeţene, sau, după caz, ale consiliilor locale. (anexa. 1 art. 3 alin. (1)

-Consiliile judeţene sau, după caz, consiliile locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi persoanele juridice care înfiinţează unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie aprobă prin hotărâre structura organizatorică, numărul de personal şi bugetul acestora. (art. 4)

-Pentru unităţile de prevenire şi combatere a violenţei în familie publice şi pentru cele în parteneriat public-privat regulamentul de organizare şi funcţionare elaborat conform alin. (1) şi (2) este aprobat de către consiliile judeţene sau locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, care au înfiinţat aceste unităţi. (art. 5 alin. (3)

ORDINUL nr. 1352 din 23 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a activităţilor de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor şi materialelor care conţin informaţii clasificate, în situaţii de conflict armat

– consiliile judeţene asigură logistica evacuării pentru populaţia şi angajaţii proprii (art. 18 lit. b)

LEGEA nr. 119 din 16 octombrie 1996 cu privire la actele de stare civilă

– atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc de către consiliile judeţene şi de către autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, prin ofiţerii de stare civilă. (art. 3 alin. (1))

– primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale unde s-a întocmit, iar al doilea exemplar se înaintează consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din registru au fost completate. (art. 60 alin. (2)

LEGEA nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

– în subordinea consiliului judeţean funcţionează comisia pentru protecţia copilului, ca organ de specialitate al acestuia, fără personalitate juridică, având următoarele atribuţii principale:

a)stabilirea încadrării în grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului;

b)pronunţarea, în condiţiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului;

c)soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;

d)alte atribuţii prevăzute de lege. (art.115 al. (1))

– consiliul judeţean stabileşte, prin hotărâre structura organizatorică, numărul de persoane şi finanţarea Direcţiei Generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. (art. 116 alin. (4))

– consiliile judeţene pot să pot participa în cazurile prevăzute de lege la cofinanţarea serviciilor de zi, alături de consiliile locale. (art. 124 alin. (2))
– consiliile judeţene au obligaţia să înfiinţeze servicii de tip familial şi de tip rezidenţial pentru asigurarea protecţiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi (art.125))
– constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunii se fac de către persoane anume desemnate dintre cele cu atribuţii de control din cadrul consiliul judeţean, pentru contravenţiile prevăzute de lege (art. 142 alin. (3) lit. e)
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, consiliile judeţene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului au obligaţia să desemneze persoanele dintre cele cu atribuţii de control, care vor constata contravenţiile şi vor aplica sancţiunile menţionate în prezentul capitol. (art. 148)
– Centrele de plasament, centrele de primire în regim de urgenţă şi centrele maternale organizate în structura fostelor servicii publice specializate pentru protecţia copilului se reorganizează prin hotărârea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucureşti în structura direcţiei generale de asistenţă socială din subordinea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucureşti, în regim de componente funcţionale ale acestora, fără personalitate juridică. (art. 145)

HOTĂRÂREA nr. 1018 din 10 septembrie 2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la obligaţiile ce revin serviciilor publice specializate pentru protecţia drepturilor copilului în vederea garantării respectării dreptului la imagine şi intimitate al copilului aflat în plasament sau încredinţare

-în termen de 5 zile de la comunicare serviciile publice specializate pentru protecţia drepturilor copilului vor înainta spre aprobare consiliului judeţean, măsurile propuse pentru garantarea respectării dreptului la imagine şi intimitate al copilului aflat în plasament sau încredinţare. (art. 2)

HOTĂRÂRE nr. 867 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale
– consiliile judeţene, aprobă, prin hotărâre, Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiilor de protecţie specială a persoanelor cu handicap pe care le înfiinţează, pe baza prevederilor regulamentului-cadru specific fiecărui centru.

– consiliul judeţean va desemna un reprezentant in SEOSP (art.9 alin (8) lit.e))

– consiliul judeţean va asigua finanţarea posturilor în cadrul SEOSP şi finanţarea COSP prin CJRAE (art.9 alin (8))

– consiliul judeţean va incheia un Protocolul de colaborare cu DSP şi ISJ/ISMB, pentru implementarea prezentului ordin, care cuprinde procedurile speciale pentru evaluarea medicală şi psihologică, si procedurile speciale pentru evaluarea educaţională şi orientarea şcolară/profesională a copiilor nedeplasabili (art. 41 ).

-Consiliile judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură formarea continuă a personalului SPAS cu privire la aplicarea prevederilor prezentului ordin şi domeniul protecţiei drepturilor copilului cu dizabilităţi şi/sau CES ( art.98 alin. (1)).

–– Consiliile judeţene/locale de sector, DSP şi ISJ/ISMB vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin (art. 99 alin (1)).

-Consiliile judeţene/locale de sector, DSP şi ISJ/ISMB încheie un protocol de colaborare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin(art. 99 alin (2)).