Nachrichten

Președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma: ”Vrancea poate renaște prin turism”

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Cătălin Dumitru Toma a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că prioritatea sa pentru următorii patru ani este construirea noului Spital Judeţean la Focşani. El a mai vorbit și despre provocările pandemiei pentru județul Vrancea, principalele proiecte pe care își propune să le implementeze în următorii ani, dar și modalitățile prin care Vrancea poate fi pusă din nou pe harta turistică a țării.

AGERPRES: Care este principalul obiectiv propus pentru cei patru ani de mandat?

Cătălin Toma: Principalul meu obiectiv, îmi place să cred că şi al vrâncenilor, este construirea Spitalului Judeţean. Este vorba despre o relocare a actualului spital judeţean, ceea ce presupune, pe lângă construcţia acestuia, şi identificarea de resurse pentru dotarea cu aparatură, mobilier şi desigur, trebuie să nu uităm de resursa umană, de medici profesionişti. La momentul acesta suntem în faza studiului de fezabilitate, un document extrem de important, pentru că investiţia în sine ajunge la 400 de milioane de euro şi necesită foarte multe detalii şi o dimensiune în timp foarte eficientă. De la intrarea în spital şi până la ieşire trebuie să ne asigurăm de tot ceea ce înseamnă circuite, protocoale şi spaţii dimensionate în aşa fel încât şi peste zece ani de la darea în folosinţă a spitalului acesta să corespundă standardelor. Este o investiţie care, cu siguranţă, cere timp, pentru că vorbim de un spital cu 800 de paturi. Studiul de fezabilitate a început de câteva săptămâni, dar firma care se ocupă lucrează intens şi avem discuţii aproape zilnice cu dumnealor şi să le punem la dispoziţie toate datele de care au nevoie.

AGERPRES: A determinat pandemia modificări ale studiului de fezabilitate, o regândire a spitalului în baza priorităţilor şi problemelor pe care le-a adus în prim plan această pandemie?

Cătălin Toma: (…) Studiul de fezabilitate porneşte de la linii concrete, bine definite, plecând de la specificul zonei şi de la istoricul bolilor la care sunt predispuşi vrâncenii. Ţin să menţionez că Vrancea se află într-un nod rutier, care din păcate, atrage şi un număr mare de accidente rutiere, soldate de multe ori cu decese. De aceea, trebuie să avem mare grijă şi în acest sens, pentru că accidentele presupun anumite specializări în cadrul medical pe care trebuie să le avem în vedere la construcţia noului spital. Cu atât mai mult cu cât vorbim pentru perioada următoare de autostradă în Vrancea, de drumul expres Focşani- Brăila, de europeana E85, de toate DN-urile pe care le avem, adică o zonă cu foarte mult trafic rutier, care, din statistici, ne clasează pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte decesele prin accidente rutiere. Aşa că este firesc să avem în vedere acest lucru şi în acest nou spital să acordăm o atenţie deosebită pentru partea de chirurgie şi recuperare, de exemplu. Şi să nu uităm că această pandemie lasă anumite sechele şi de aceea trebuie să ne gândim la tot ceea ce urmează în perioada următoare. Suntem într-o zonă în care cu aerul stăm bine, dar asta nu înseamnă că nu suntem predispuşi la alte posibile suferinţe. Un accent deosebit acordăm şi pentru partea de oncologie, pe care trebuie să o abordăm cu seriozitate. Spitalul trebuie să-ţi acorde primul ajutor, dar trebuie să-ţi acorde şansa de a reveni la o viaţă normală.

 

AGERPRES: Ce alte proiecte consideraţi că mai sunt prioritare pentru dezvoltarea judeţului Vrancea în următorii ani?

Cătălin Toma: Un alt proiect prioritar pentru Vrancea este modernizarea drumurilor judeţene. La acest moment, când vorbim de drumuri judeţene vorbim de o reţea de 729,87 kilometri de drumuri. Din acest total, numai 228,07 km sunt modernizaţi. Avem 34 de drumuri judeţene cu lungimi foarte mari. La momentul acesta avem încă drumuri judeţene de pământ pe anumite sectoare sau altele care nu au avut niciodată covor asfaltic. Avem şi drumuri care sunt în proces de modernizare, însă, la acest moment, procentul este, aşa cum am mai spus, de numai 30% drumuri efectiv modernizate.

Cam tot pe acolo suntem şi cu procentul de branşare al gospodăriilor la reţeaua de gaze, o altă prioritate pentru vrânceni. Intenţionăm să găsim soluţii pentru ca CJ Vrancea să preia tot ceea ce înseamnă documentaţia necesară pentru proiectele privind înfiinţarea de reţele de gaze pentru că sunt localităţi care nu pot singure să se descurce cu depunerea acestor proiecte. Intenţionez să facem un parteneriat, în conformitate cu prevederile legale, în aşa fel încât localităţile care pot la momentul acesta, din punct de vedere geografic, să fie racordate la reţelele de gaze, să facem tot posibilul să le integrăm în proiect. Pe lângă cele care au deja proceduri înaintate pentru accesarea de fonduri pentru reţeaua de gaze. Mă refer la Homocea, Boloteşti, Ţifeşti, Răstoaca. Până în luna iunie ne propunem să depunem documentaţia pentru toate celelalte UAT-uri care la momentul acesta nu au în derulare proiecte pentru racordarea la reţeaua de gaze. Nu în ultimul rând, intenţionam să avem şi proiecte legate de conectivitate. Pornind de la iluminatul public, unde avem intenţia de a depune un proiect pentru iluminatul public în comunele tranzitate de drumuri judeţene, un iluminat inteligent, bazat pe energii regenerabile. Şi în general, prioritar este tot ceea ce ţine de un nivel de trai decent pentru vrânceni.

AGERPRES: Cam de cât timp ar avea nevoie judeţul Vrancea pentru a recupera decalajul faţă de alte judeţe model de bune practici?

Cătălin Toma: Eu zic să deja am pornit în această direcţie şi suntem pe un drum bun. Desigur, vrâncenii sunt cei care vor stabili acest lucru prin ceea ce înseamnă exerciţiul democraţiei. Sunt convins că ei ne vor da nota potrivită. Dar, din punctul meu de vedere ca om, ca tată, pot să spun că îmi doresc foarte mult să discutăm despre un Consiliul Judeţean Vrancea partener pentru UAT-uri, pentru cetăţeni, în care să intri, să discuţi, să beneficiezi de sfaturi şi de soluţii viabile. Pentru asta ne trebuie oameni serioşi, care să se implice. Şi de oameni serioşi nu duce lipsă CJ Vrancea. Doar trebuie să avem spirit de echipă şi din ce am observat, lucrurile chiar încep să funcţioneze.

AGERPRES: Aţi denunţat în numeroase rânduri modul în care au fost atribuite fondurile către UAT-uri în anii din urmă. Cum va arăta în mandatul dumneavoastră bugetul judeţului, ţinând cont de acest aspect?

Cătălin Toma: Eu sunt pentru transparenţă decizională. Îmi doresc foarte mult să avem practici unitare şi îi asigur pe toţi că instituţia Consiliului Judeţean va face alocări în funcţie de necesităţi şi oportunităţi. Sunt multe primării care au cu siguranţă diverse nevoi, şi tocmai de aceea guvernul liberal înţeleg că va emite o ordonanţă prin care va da posibilitatea încheierii unor parteneriate între CJ şi UAT-uri în aşa fel încât CJ să fie cel care preia investiţia pe durata derulării şi implementării. Şi acest lucru ne oferă posibilitatea să sprijinim toate localităţile din Vrancea, în funcţie de oportunitate şi necesitate. Să nu uităm că această instituţie are un Consiliu Judeţean care are o componentă politică şi care trebuie, prin negocieri şi prin înţelegeri să ducă la bun sfârşit un act administrativ în urma căruia fiecare localitate din Vrancea, indiferent de culoarea politică a primarului sau consiliului local, să beneficieze de sprijin, atât logistic, cât şi financiar.

AGERPRES: Vrancea viticolă a fost unul dintre proiectele cu care aţi câştigat încrederea electoratului vrâncean la alegerile din 27 septembrie. Care sunt măsurile pe care doriţi să le implementaţi pentru creşterea potenţialului viticol al zonei?

Cătălin Toma: Cred că cea mai bună metodă este promovarea. Însă nu pot să nu aduc în prim plan legea colegului meu deputat Ion Ştefan, prin care fermierii primesc 200 de euro per tonă, respectiv 100 de euro per tonă, în funcţie de zona unde se comercializează produsul agricol, lege care a fost promulgată deja de preşedintele Klaus Iohannis şi care întră în vigoare începând cu 2021. Şi noi vom beneficia de această lege, fiind o zonă preponderent viticolă. Dar nu numai strugurii fac obiectul acestei legi. Cu siguranţă însă va aduce un plus în ceea ce priveşte preţul la kilogramul de struguri şi, nu în ultimul rând, preţul la tot ceea ce înseamnă produsul agricol autohton.

Da, în ceea ce priveşte viticultura avem o mare, mare problemă. Pentru că viticultura la această oră în Vrancea înseamnă trei podgorii renumite, dar care, din păcate, sunt un pic prăfuite. Trebuie să-i încurajăm pe cei care au pornit la drum şi şi-au stabilit un brand. Şi vă asigur că voi face tot posibilul ca aceste branduri vrâncene, actuale sau viitoare, să fie promovate şi toată lumea să afle de ele. Putem, de asemenea, pune viticultura în strânsă legătură cu turismul, pentru că la finalul unui tur turistic putem să avem şi o degustare de vinuri. Ne mai gândim şi la Hrubele lui Ştefan cel Mare de la Panciu, hrubele de la Odobeşti. Ele există, trebuie doar însufleţite. Vrem să depunem proiect pe această speţă, astfel încât să avem siguranţa că viticultura renaşte. Chiar dacă nu va mai fi ce a fost odinioară, ea poate să fie o sursă de venit pentru cei care doresc să se reîntoarcă acasă.

AGERPRES: S-a vorbit foarte mult despre potenţialul turistic al judeţului Vrancea. Cu toate acestea, Vrancea este judeţul care atrage printre cei mai puţini turişti la nivel naţional. Cum consideraţi că se poate schimba acest lucru?

Cătălin Toma: Turismul se poate schimba prin implicare. Prin dorinţa de a sprijini tot ceea ce înseamnă producător local. Sunt de părere că Vrancea are cel mai mare potenţial turistic din această zonă, mă refer la regiunea de dezvoltare Sud-Est, dar şi din Moldova. Vrancea, prin turism, poate renaşte. Localităţi precum Soveja, Vizantea Livezi, Lepşa, Andreiaşu sunt doar câteva puncte care trebuie aduse la un stadiu de civilizaţie în aşa fel încât să avem cât mai mulţi turişti. Avem mausoleele, care fac parte dintr-un program pentru a intra în lista tentativă UNESCO. Înţeleg că documentaţia este deja pregătită şi în martie se va discuta această listă la Paris. Ulterior, vom face demersurile pentru ca acestea să intre efectiv în patrimoniul UNESCO. La prima vedere poate părea un lucru simplu, dar el înseamnă enorm. Înseamnă o expunere internaţională. Vrancea, pe lângă viticultură se poate mândri şi cu turismul memorialistic. Gândiţi-vă că avem în Vrancea circa 334.000 de ostaşi căzuţi în război pe acest meleaguri, cam cât are judeţul în momentul acesta, şi trebuie să ne gândim la aceştia în aşa fel încât această memorie să fie vie pentru toţi cei care vor face tot posibilul să ajungă în Vrancea pentru că au auzit sau vor auzi de Vrancea şi de tot ceea ce are judeţul nostru de oferit.

AGERPRES: Aţi avut în ultimele luni mai multe întâlniri cu rectorul Universităţii Bucureşti cu privire la posibilitatea creării unui centru universitar la Focşani. Este necesară această iniţiativă în judeţul nostru şi ce ar însemna o universitate la Focşani?

Cătălin Toma: În viaţa de zi cu zi spunem adesea ‚Mă duc la piaţă, la hală, la Teatru sau la Ateneu‘. Ce frumos sună să spun ‚Mă duc la Universitate‘. Când spunem universitate ne gândim la Cluj, la Iaşi, la Bucureşti. Iată că putem să gândim şi la Focşani. Pentru acest concept trebuie să ne gândim şi la o clădire care să ne reprezinte cu adevărat şi care să fie o emblemă a acestui oraş. Avem în intenţie să dedicăm acestui proiect spaţiul vechii Prefecturi, care este în mare parte finalizată, şi la momentul la care vorbim, cei de la Universitatea Bucureşti au deja planurile clădirii fostei Prefecturi, tocmai pentru a analiza şi a face un raport privind dotarea cu mobilier, sisteme audio, în aşa fel încât să-şi facă şi un buget, pentru că nu vreau să predau o clădire ca să rămână doar o emblemă al unui proiect care ar fi putut fi. Proiectul trebuie gândit în detaliu şi trebuie să facem tot posibilul ca această universitate să fie însufleţită de studenţii din Vrancea, dar nu numai.

Ne interesează să fie un centru universitar care să crească în timp. Succesul acestui proiect se va vedea nu într-un an, ci în cel puţin zece ani de acum încolo. Modulele pe care Universitatea Bucureşti intenţionează să le deschidă sper să facă vizibilă Vrancea din acest punct de vedere. Şi trebuie să ne gândim că ai noştri copii au şansa de a deveni profesionişti la noi casă.

AGERPRES: Cum vedeţi judeţul la finalul celor patru ani de mandat în fruntea CJ Vrancea?

Cătălin Toma: Eu pot să spun cum îl văd acum. Îl văd la un început de drum, atât pentru mine, cât şi pentru acest judeţ, care a fost ţinut, într-o formă sau alta, închis în ceea ce priveşte dezvoltarea şi avem foarte mult de recuperat. Avem o şansă istorică prin aceste fonduri europene care vor sta la dispoziţia noastră în următorii ani. Este vorba de cele 80 de miliarde de euro. Iar Vrancea, prin poziţia pe care o are, prin oamenii şi locurile pe care le are, sunt convins că va face o figură frumoasă în următorii patru ani. Vreau să transmit un mesaj tuturor, să înţeleagă lucrurile aşa cum sunt. O schimbare nu înseamnă că se transformă totul peste noapte. Putem schimba mentalitatea şi putem avea suficientă experienţă în aşa fel încât să punem în practică lucruri extrem de simple şi necesare. Şi aici mă refer la drumuri, proiecte de utilitate publică, gaze, apă potabilă acolo unde este necesar. Dar toate acestea necesită timp. Şi mai necesită şi bune intenţii. Intenţia noastră este aceea de a atrage în aceste proiecte cu finanţare europeană toate UAT-urile, astfel încât să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Asta este provocarea pentru următorii patru ani.

(Fragmente extrase din interviul acordat de Președintele CJ Vrancea Agenției de presă Agerpres, autor Dana Lepădatu)

Foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES